CSM: OUG pe legile justiției se aplică pentru viitor. Tudorel Toader: Transmit un mesaj de stabilitate! Ce a discutat Ministrul Justiției cu Liviu Dragnea, chiar în biroul șefului Camerei Deputaților

„După deliberări, Secția pentru procurori, în unanimitate, a luat act de solicitările Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT și DNA și recomandă interpretarea dispozițiilor articolului 7 din OUG nr 92 din 2018 în sensul aplicării pentru viitor a condițiilor de exercitare a funcțiilor în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție , al DIICOT, al DNA, precum și în cadrul celorlalte parchete”, a declarat vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, Codruț Olaru.

Întrebat cine sunt procurorii care vor pleca din parchete, Olaru a precizat că, după părerea membrilor Secției pentru procurori, nu ar trebui să plece niciun procuror. „Nu pleacă nimeni, după interpretarea noastră, având în vedere dispozițiile legii care prevăd, în viziunea noastră, condiționalitatea de vechime de la data apariției legii , a ordonanței de urgență pe viitor, deci nu discutăm retroactiv. Practic, vrem să dăm un mesaj de stabilitate a activității procurorilor din cadrul întregului Ministerului Public, că nu discutăm practic doar de structurile specializate, nu discutăm doar de activitatea Parchetului General, care ar putea fi afectată într-o interpretare altfel decât am făcut-o noi în cursul ședinței de astăzi și, pe cale de consecință, este un mesaj clar pe care vreau să îl adresez tuturor procurorilor , acela de stabilitate”, a completat vicepreședintele CSM.

Interpretarea a fost comunicată public ulterior, printr-un comunicat de presă, și de Secția pentru procurori.

„Secția pentru procurori, cu unanimitate, a recomandat interpretarea dispozițiilor art.VII din Ordonanța de Urgență nr.92/2018 în sensul aplicării pentru viitor a condițiilor de exercitare a funcției în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al Direcției Naționale Anticorupție, precum și în cadrul celorlalte parchete”, se arată într-un comunicat de presă al Secției, remis MEDIAFAX.

Articolul 7 din OUG pe legile justiției, cel care a stârnit controverse, arată că „procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanței de urgență, își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al Direcției Naționale Anticorupție, precum și în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcție în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

Noile prevederi din ordonanța de urgență, care a fost publicată marți în Monitorul Oficial, impun o vechime de cel puțin 10 ani în magistratură pentru procurorii din Parchetul General, DNA și DIICOT.

Toader și Dragnea, discuție de câteva minute în biroul liderului PSD

Ministru Justiției, Tudorel Toader, a declarat miercuri, referitor la discuția de câteva minute cu Liviu Dragnea, că aceasta a vizat ordonanța de urgență privind legile justiției și deplasarea sa la Comisia de la Veneția.

„Mâine după-amiază voi pleca la lucrările Comisiei de la Veneția. Am discutat despre OUG care a fost adoptată, a preluat unele dintre recomandările Comisiei din avizul preliminar. La comisie voi prezența evoluțiile legislative de la noi, în sensul avizului preliminar al comisiei, participând cu inters să vedem forma finală a avizului”, a declarat Tudorel Toader, după discuția cu Liviu Dragnea, care a durat câteva minute.

Ministrul Justiției a mai spus că nu a mers la Comisia de la Veneția pentru a cere aprobare.

„Nu am mers la comisie pentru a cere aprobare, pentru a lua un aviz pe forma definitivă a proiectului fără prealabile discuții cu decicenții naționali. M-am dus, nu pe cont propriu, ci în limita unui mandat de reprezentare, de discuție din parte a Guvernului României. Pe baza acestei forme am avut mai multe discuții în zile diferite”, a mai spus Toader.

Dragnea, despre decizia CCR privind cele 64 de articole neconstituționale din CPP

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, cu privire la declararea a 64 de articole neconstituționale din Codul de Procedură Penală de către CCR, că trebuie văzut dacă articolele au fost declarate neconstituționale pe fond sau pe formă și că nu pronunță până când nu vede motivarea.

„Deocamdată nu am primit-o. Este o nuanță acolo, trebuie văzut dacă articolele au fost declarate necponstituționale pe fond sau pe formă, pentru că dacă au fost declarate pe formă, înseamă că instanța constituțională ne va spune că pot fi constituționale dacă se schimbă forma. Din acest motiv nu mă pronunț pentru că eu vreau să văd motivarea. De asta am spus că nu am primit-o”, a declarat Liviu Dragnea, miercuri la Parlament.

Curtea Constituțională a constatat, vineri, că un număr de 64 de dispoziții din legea de modificare a Codului de Procedură Penală sunt neconstituționale, în timp ce 31 de dispoziții pentru care s-au ridicat obiecții sunt constituționale, potrivit unui comunicat de presă al CCR.

Judecătorii CCR s-au pronunțat pe trei obiecții de neconstituționalitate a legii de modificare a Codului de Procedură penală, obiecții formulate de ÎCCJ, PNL-USR și Președintele României.

Astfel, Codul de Procedură Penală urmează să se întoarcă în Parlament pentru punerea în acord a acestuia cu decizia CCR.

Ministrul Tudorel Toader intra în biroul lui Liviu Dragnea, în timp ce acesta susținea declarații de presă în Parlament. Întrebat de jurnaliști ce face ministrul Justiției în biroul său, Dragnea a răspuns cu o întrebare retorică: „De ce a venit?”

Chestionat dacă ordonanța de urgență pe legile Justiției este una dintre teme, liderul PSD a răspuns: „Îl întreb”.

Tudorel Toader a venit în Parlament direct de la sediul CSM, unde s-a discutat despre aplicabilitatea ordonanței pe legile justiției, care prevede majorarea vechimii procurorilor din DNA, DIICOT și PG la 10 ani.

La plecarea de la CSM, Toader nu a precizat dacă discuțiile au vizat aplicarea ordonanței pentru viitor, sau sunt vizați și procurorii aflați acum în structuri.

„Legea este lege și trebuie respectată de toată lumea. În momentul ăsta, avem în sistemul judiciar aproximativ 2.700 de procurori în schemă, 2.500 efectivi. Știm că Procurorii, dacă vreți, îi împărțim în patru mari categorii: unii detașați la Ministerului Public la alte autorități, acolo sunt puțini, cam 23, și urmeaza regimul legal al detașărilor. A doua categorie, procurorii care delegați în cadrul Ministerului Public de la o unitate la alta și respectă evident regimul delegărilor. Avem o altă categorie, cea mai numeroasă probabil, care sunt numiți prin concurs, altă categorie, numiți pe bază de interviu”, a declarat Tudorel Toader, la CSM.

Ministrul le-a transmis un mesaj de stabilitate procurorilor, fără însă a preciza care anume este interpretarea pe articolul 7 al OUG, cel dezbătut miercuri în Secția pentru procurori.

„Vreau să transmit procurorilor un mesaj de stabilitate, evident în condițiile legii. Acesta e mesajul. Orice lege aduce un plus de reglementare, orice lege că e organică, orice lege poate să ridice standardele de exercitare a unei profesii , ca să nu zic condițiile. Am încredere că Secția de procurori va da interpretarea corectă către sistem. Mesajul meu e de încredere și stabilitate”, a completat Toader.

Articolul care a stârnit controverse prevede că „procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanței de urgență, își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al Direcției Naționale Anticorupție, precum și în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcție în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

Noile prevederi din ordonanța de urgență, care a fost publicată marți în Monitorul Oficial, impun o vechime de cel puțin 10 ani în magistratură pentru procurorii din Parchetul General, DNA și DIICOT.

Secția pentru procurori CSM discută, în ședința de miercuri, punctele de vedere trimise de Parchetul General, DNA și DIICOT pe ordonanța de urgență pe legile justiției. Va fi luată în discuție și o notă a Direcției resurse umane și organizare privind situația delegărilor din Ministerul Public.

Pe ordinea de zi a ședinței Secției pentru procurori, programată să înceapă la ora 10,30, se află solicitările Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism privind interpretarea art.VII din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.92/2018.

Articolul pe care cele trei instituții au transmis puncte de vedere prevede că „procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanței de urgență, își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al Direcției Naționale Anticorupție, precum și în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcție în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

Noile prevederi din ordonanța de urgență, care a fost publicată marți în Monitorul Oficial, impun o vechime de cel puțin 10 ani în magistratură pentru procurorii din Parchetul General, DNA și DIICOT.

Totodată, pe ordinea de zi a Secției pentru procurori se mai află nota Direcției resurse umane și organizare privind situația delegărilor din cadrul Ministerului Public.

Lazăr: Suspiciuni de neconstituționalitate

Procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat la scurt timp după publicarea în Monitorul Oficial a OUG pentru legile justiției, că documentul a creat multe probleme funcționale pentru parchete, dar mai ales pentru DNA. Lazăr a mai spus că sunt suspiciuni de constituționalitate.

„Această OUG a creat foarte multe probleme funcționale pentru parchete, în special pentru DNA, inclusiv suspiciuni de neconstituționalitate, care sunt în curs de analiză! Soluțiile vor fi identificate în perioada următoare”, a declarat, pentru MEDIAFAX, procurorul general Augustin Lazăr.

Precizările vin după ce Ordonanța de urgență pentru legile justiției, adoptată luni dimineață de către Guvern, a fost publicată, marți, în Monitorul Oficial.

Guvernul a adoptat ordonanța de urgență pentru modificarea legilor justiției. OUG prevede schimbări în detașările procurorilor și stipulează interviuri transmise în direct pentru procurorii-șefi, care vor fi arhivate și văzute de oricine.

Altă prevedere nouă introdusă este cea potrivit căreia ministrul Justiției poate sesiza Inspecția Judiciară.

Se mărește vechimea minimă pentru cei din magistratură, care vor să candideze la funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunct sau la funcțiile de conducere de la DNA și DIICOT, la 15 ani.

Totodată, procurorii care vor să acceadă în structurile DNA sau DIICOT trebuie să aibă o vechimă minimă de 10 ani. O modificare arată și că magistrații trebuie să aibă 10 ani de vechime în funcție pentru a promova în funcția de procuror la Parchetul General.

Schimbări sunt și în ceea ce privește detașările procurorilor. Procurorul general nu mai decide detașările procurorilor la parchete, ci Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, a fost modificată procedura aceasta fiind efectuată după parcurgerea mai multor puncte: solicitare de revocare votată de cel puțin â…” din numărul adunărilor generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior a Magistraturii a cărui revocare se solicită sau dezbaterea unui raport al Inspecției Judiciare, revocării membrilor din cadrul CSM,

Altă prevedere vizează pensionarea anticipată a magistraților, care este amânată pentru 1 ianuarie 2020, nu 31 decembrie 2020, așa cum era stipulat în OUG, înainte de publicare în Monitorul Oficial.